11 Dec 2018 Înregistrare     Autentificare

revenire la pagina anterioară...


imagine: Finantari in baza unui Ajutor de stat vs. finantari prin Ajutorul de minimis

Finantari in baza unui Ajutor de stat vs. finantari prin Ajutorul de minimis

Cei care au incercat sa obtina o finantare nerambrusabila pentru a demara sau pentru a dezvolta o afacere au intalnit destul de frecvent cuvintele “Ajutor de stat” si “Ajutor de minimis”. Despre aceste tipuri ajutoare financiare se vorbeste mereu atat in ghidurile care precizeaza conditiile in care se pot acorda fonduri nerambursabile europene cat si in cele referitoare la finantarile nerambursabile din fonduri guvernamentale.
Multi tind sa creada ca este vorba despre acelasi lucru, dar nu este asa. Pentru a nu se crea confuzii va vom oferi in continuare cateva informatii utile care va vor ajuta sa intelegeti mai bine diferenta dintre cele 2 tipuri de ajutoare.

 

AJUTORUL DE STAT

Reglementarile privind ajutoarele de stat se aplica doar masurilor care îndeplinesc toate criteriile enumerate la articolul 107 alineatul (1) din Tratatul privind Functionarea Uniunii Europene (TFUE), respectiv:

(a) Transfer de resurse de stat
Normele privind ajutorul de stat cuprind exclusiv masuri care implica transferul de resurse de stat (inclusiv de la autoritati nationale, regionale si locale, banci si fundatii publice etc.). Mai mult, nu este necesar ca ajutorul sa fie acordat de stat ca atare. Ajutorul poate fi acordat de un organism intermediar public sau privat desemnat de catre stat. Acest aspect priveste, de exemplu, cazurile în care o banca privata are responsabilitatea de a gestiona o schema de ajutor pentru IMM-uri, finantata de stat.
Transferurile financiare care constituie ajutor pot lua mai multe forme: subventii sau reducerea dobânzii, garantii pentru împrumuturi, provizioane aferente metodei de amortizare accelerata, injectii de capital, scutiri fiscale etc.

(b) Avantaj economic
Ajutorul trebuie sa se materializeze într-un avantaj economic de care întreprinderea nu ar fi beneficiat în mod normal. Exemple mai putin evidente de tranzactii care îndeplinesc aceasta conditie sunt date mai jos:
• O firma achizitioneaza/închiriaza teren aflat în proprietate publica, la un pret mai mic decât nivelul pietei;
• O societate comerciala vinde statului un teren la un pret mai mare decât nivelul pietei;
• O societate comerciala se bucura de acces privilegiat la infrastructura fara a plati vreo taxa;
• O întreprindere obtine capital de risc de la stat în conditii care sunt mai avantajoase decât cele pe care le-ar obtine de la un investitor privat.

(c) Selectivitate
Ajutorul de stat trebuie sa fie selectiv, afectând astfel echilibrul între anumite firme si competitorii acestora. „Selectivitatea” este ceea ce diferentiaza ajutorul de stat de asa-numitele „masuri generale”, respectiv masurile care se aplica tuturor firmelor din toate sectoarele economice dintr-un Stat Membru (de exemplu, majoritatea masurilor fiscale nationale).
O schema este considerata „selectiva” daca autoritatile care o gestioneaza se bucura de o anumita putere discretionara. Criteriul selectivitatii este de asemenea îndeplinit daca schema se aplica doar unei portiuni din teritoriul unui Stat Membru.

(d) Efectul asupra concurentei si al comertului
Ajutorul trebuie sa aiba un efect potential asupra concurentei si comertului între Statele Membre. Este suficient daca se poate arata ca beneficiarul este implicat într-o activitate economica si ca activeaza pe o piata în care exista activitati de comert între State Membre.
Natura beneficiarului nu este relevanta în acest context (chiar si o organizatie non-profit se poate angaja în activitati economice).

 

AJUTORUL DE MINIMIS

Ajutorul de minimis reprezinta un ajutor de stat care nu depaseste intr-o perioada determinata de timp plafonul prevazut de reglementarile comunitare in vigoare. Acest tip de ajutor nu este supus procedurii de notificare.
Comisia este de parere ca ajutorul constituit din sume mici (ajutor de minimis) nu are un efect potential asupra concurentei si comertului între Statele Membre. Comisia considera asadar ca un asemenea ajutor nu intra sub incidenta articolului 107 alineatul (1) din TFUE.

Ajutorul de minimis reprezinta o masura de sprijin acordata unei întreprinderi, indiferent de marimea acesteia, care nu depaseste 200.000 Eur pe o perioada de trei ani fiscali (100.000 Eur pentru orice întreprindere care activeaza în sectorul transporturilor). In vederea cumularii, la calculul pragului se are în vedere doar ajutorul acordat în baza Regulamentului de minimis în ultimii doi ani fiscali si în anul fiscal în curs.
Ajutorul de minimis nu poate fi acordat întreprinderilor care efectueaza transport rutier de marfuri pentru achizitia de vehicule pentru transport rutier de marfuri, sau firmelor din sectorul agricol (cu exceptia procesarii si comercializarii de produse agricole) sau pentru activitati direct legate de export.

Ajutorul de minimis poate fi acordat de orice institutie publica. Furnizorul de ajutor trebuie sa solicite potentialului beneficiar sa declare orice forma de ajutor de minimis primita, din orice sursa, în ultimii trei ani. Trebuie asigurata respectarea pragului si alte conditii, cât si pastrarea documentelor pe o perioada de zece ani.
Inainte de a acorda ajutor de minimis, furnizorul trebuie sa respecte toate cerintele administrative din Regulament, inclusiv sa se asigure ca regula de cumul este respectata si sa aiba organizat un sistem de monitorizare.

In Romania acordarea ajutoarelor de minimis s-a facut in baza H.G. nr. 1164/2007 privind acordarea de ajutoare de minimis pentru dezvoltarea sau modernizarea intreprinderilor. Apoi, in 2013, schema de ajutor de minimis pentru investitiile realizate de întreprinderile mici si mijlocii a continuat in baza Hotarârii Guvernului nr. 274/2013, care a permis prelungirea perioadei de acordare a finantarilor pana la 30 iunie 2014 (cu posibilitatea prelungirii, în limita bugetului alocat schemei).
In bugetul pentru anul 2015 nu exista sume pentru ajutoarele de minimis pentru IMM-uri. Potrivit declaratiilor oficialilor Directia Generala Politici Antreprenoriale din cadrul Ministerului Energiei, Întreprinderilor Mici si Mijlocii si Mediului de Afaceri va întreprinde toate demersurile pentru introducerea sumelor aferente Acordurilor de finantare în bugetul institutiei la prima rectificare bugetara din anul 2015.





Articole similare:
Se lanseaza programul de finantare pentru Comert si Servicii 2018 - 08/Aug/2018
Din 12 iulie se lanseaza programul de finantare “Femeia manager” - 08/Jul/2016
Ministerul Finantelor Publice lanseaza schema de ajutor de stat pe 2016 pentru sprijinirea investitiilor în baza H.G. nr. 332/2014 - 03/May/2016
Finantari nerambursabile de 10.000 Euro prin programul SRL-D 2016 - 26/Apr/2016
Afaceri non-agricole la tara ce pot beneficia de fonduri europene nerambursabile pentru dezvoltare - 27/Feb/2016
Se lanseaza programul START prin care tinerii intreprinzatori pot obtine finantari nerambursabile - 15/Jun/2015
Lista codurilor CAEN aferente directiilor de politica industriala mentionate în Strategia Nationala pentru Competitivitate 2014-2020 - 30/May/2015
S-au publicat versiunile consultative ale Ghidului Solicitantului pentru submasurile 4.1 Investitii în exploatatii agricole si 6.1 Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri - 05/Mar/2015

Publicat la data: 12/03/2015
Cuvinte cheie: finantare,ajutor,minimis,vs,stat
Finantarea afacerilor
Inscris la categoria: fonduri europene nerambursabile


Acest site foloseste cookies; prin continuarea vizitei pe acest site, va dati acordul cu utilizarea cookies.