Marea provocare pentru micii comercianti: cresterea salariilor

Unul dintre primele sectoare în care fenomenul globalizarii s-a facut simtit si în România a fost comertul si mai ales cel al comertului cu produse alimentare. În anii ’90 piata româneasca a fost invadata de produse de import, iar dupa aceea a urmat “invazia” supermarket-urilor si a hypermarket-urilor. Treptat magazinele romanesti din orase s-au închis, si cele care au rezistat au fost micile magazine de cartier.
Si când piata se stabilizase iar proprietarii micilor magazine credeau ca au trecut de “hopul cel mare” si ca au reusit sa îsi gaseasca un loc pe piata, iata ca vine si a doua lovitura: criza fortei de munca.
Acum câtiva ani, când România tocmai iesea din criza, nimeni nu îsi imagina ca ar putea ajunge intr-o astfel de situatia, mai ales ca media ratei somajului era mai mare de 5%. Dar se pare ca fenomenul globalizarii nu este o teorie ci un fenomen care se resimte tot mai puternic în tara, iar la noi are 2 componente: crearea unor noi capacitati de productie de companii multinationale cu un numar mare de angajati, iar pe de alta parte migratia unui numar mare de persoane catre vestul europei, în cautarea unui loc de munca mai bine platit.
Asa ca în prezent, în presa scrisa si cea online, cele mai multe anunturi sunt la categoria “locuri de munca”, iar în unele orase, pe panourile publicitare firmele nu îsi mai promoveaza produsele pe care le comercializeaza, ci publica anunturi de angajare.

Primii care au înteles ca trebuie sa ia masuri urgent în ceea ce priveste politica de resurse umane, si mai ales cea salariala au fost companiile straine. În domeniul industriei directiile de actiune au fost cresterea salariilor si crearea propriilor scoli profesionale, iar în domeniul comertului singura masura luata a fost cea de crestere a salariilor.

Lidl, care are în România circa 4.000 de salariati, a majorat de la 1 octombrie salariile mici cu 30%, iar în noiembrie Kaufland, cu peste 15.000 de salariati România, a majorat salariul minim în companie pentru lucratorii comerciali la 2.000 de lei brut (circa 1.500 de lei net). Astfel diferenta între salariile nete acordate vânzatorilor de marea majoritate a micilor comercianti si salariile nete acordate de multinationale a ajuns la aproape 500 lei, ceea ce este foarte mult. În plus, este de asteptat ca si celelalte lanturi comerciale sa ridice salariile la un nivel similar cu cel al retailerilor germani, iar asta va crea o presiune imensa pentru micii comercianti români. Pentru a creste salariile nete cu cca. 500 lei comerciantii vor avea costuri suplimentare si cu taxele si impozitele aferente de cca. 350 lei, si în concluzie, pentru a se putea alinia la salariile acordate de comerciantii straini vor fi nevoiti sa îsi cresca costurile cu fiecare angajat cu aproape 850 de lei, ceea ce din pacate pentru multi este imposibil. Ipotetic vorbind ei ar putea sa îsi creasca marja de adaos pentru a acoperi aceste costuri suplimentare, dar tinând cont de concurenta puternica facuta de retele ca Profi Sau Penny Market, care deschid si magazine de cartier, acest lucru este aproape imposibil.

Asa ca, proprietarii micilor magazine de cartier vor avea o sarcina foarte dificiala: sa gaseasca angajati care nu sunt interesati sa plece din tara si în plus nu sunt tentati sa lucreze la retailerii straini. Evident, mai ales în marile orase este imposibil sa gasesti solutia la o astfel de problema. Singura sansa este ca si acestea sa mai creasca salariile si sa creeze la locul de munca o atmosfera placuta, astfel încât angajatii sa nu fie tentati sa plece. 

E usor de spus, dar greu de facut, si de aceea cresterea salariilor va fi probabil una dintre cele mai mari provocari pentru micii comercianti.