Romanii nu mai sunt interesati sa-si deschida propria afacere !

În presa au aparut în ultimii ani mereu stiri despre românii care sunt nerabdatori sa înceapa o afacere. Si în 2016 au aparut titluri ca “Peste 20% din tinerii de 18-24 de ani vor sa demareze o afacere, în urmatorul an” sau “România depaseste media europeana a intentiilor de a demara o afacere”, care te fac sa crezi ca spiritul antreprenorial este extrem de dezvoltat la noi în tara si singura problema o reprezinta lipsa banilor.
Statisticile oficiale spun însa cu totul altceva: interesul pentru antreprenoriat în România este “la jumatate” fata de interesul cetatenilor din celelalte state UE, iar când spunem “interes” ne referim la cei care fac pasi concreti pentru a demara o afacere si nu doar la cei care fac afirmatii fara acoperire.
În 2013 densitatea medie a IMM-urilor era de la 23 IMM/1000 de locuitori, iar obiectivul autoritatilor este de a se ajunge la 36,45 IMM/1000 locuitori în 2020 (conform Strategiei Nationale pentru Competitivitate 2015–2020). Dar strategiile guvernamentale sunt una, iar realitatea este alta, si anume ca în 2016 numarul de IMM la 1000 de locuitori este in continuare la jumatate fata de numarul înregistrat în UE-27, exceptie facând doar Bucurestiul care sta mult mai bine.

Desi în ultimii ani autoritatile încearca sa lanseze programe care sa încurajeze antreprenoriatul si dezvoltarea micilor afaceri politica statului din ultimii 20 de ani i-a determinat pe români sa nu îsi mai doreasca sa devina antreprenori.
Cel mai bun exemplu în acest sens îl reprezinta esecul pe care l-a înregistrat programul SRL-D în acest an.
Pe 16 august 2016 s-a lansat oficial Programul SRL-D 2016 pentru sprijinirea micilor firme, prin care romanii interesati sa debuteze în afaceri puteau solicita de la stat pana la 10.000 Euro nerambursabili. Potrivit anuntului initial, aplicatia online pe care trebuiau sa se înscrie cei interesati sa obtina finantarea nerambursabila, urma sa fie deschisa pâna în data de 30.08.2016. Primul “soc” a fost chiar pe data de 30.08.2016 când pe site-ul Directiei Politici Antreprenoriale din subordinea Ministrului Economiei s-a anuntat ca se va deschide o a doua sesiune de înscrieri, cu termen limita 14.09.2016, ora 20.00. A doua sesiune s-a deschis deoarece în ultima zi a primei sesiuni, pâna la ora prânzului, s-au înscris doar 118 aplicanti în Programul SRL-D 2016, si se estima ca cererile depuse nu vor consuma bugetul alocat. Dar degeaba s-a deschis si a 2-a sesiune de depunere a proiectului, caci în ultima zi a celei de a doua sesiuni existau doar 379 cereri înregistrate, iar dupa evaluarea tuturor cererilor s-a constatat ca doar 247 cereri erau eligibile.

Pe 2016 pentru programul SRL-D guvernul alocase 22.700.000 lei, si estima ca va acorda ajutoare de minimis unui numar minim de 501 beneficiari. Spre deosebire de 2016, cand numarul de cereri a fost prea mic, în 2012, datorita numarului mare de cereri bugetul a fost suplimentat la 31.000.000 lei.

Chiar nu mai vor românii sa ia 10.000 euro nerambursabili pentru a demara o afacere?
Asa cum spuneam la început, studiile difuzate de publicatii de top din tara arata ca românii îsi doresc sa demareze o afacere si cu toate acestea, când guvernul se ofera sa dea 10.000 euro nerambursabili pentru demararea unei afaceri se ocupa doar 50% din locuri. Ce se întâmpla ?

Comparând rezultatele studiilor cu realitatea, prima concluzie este ca aceste studii sunt realizate de experti care sunt “toba de carte” dar care nu reusesc sa surprinda intentiile reale ale românilor legate de antreprenoriat. Cum altfel este posibil sa explici ca din studii reiese ca românii depasesc media europeana a intentiilor de a demara o afacere, iar în practica densitatea IMM-urilor la 1000 locuitori sa fie la jumatate din media europeana si numarul de cereri eligibile pentru programul SRL-D sa fie la jumatate fata de numarul estimat de beneficiari ai programului?

O a doua concluzie este aceea ca politica autoritatilor fata de micii întreprinzatori a fost una de descurajare, si în niciun caz una de promovare a antreprenoriatului si a culturii antreprenoriale. Am ajuns în situatia în care românii prefera sa emigreze în alta tara, sau daca sunt norocosi sa se angajeze pe un post bine platit, decât sa porneasca o afacere.

În aceste conditii se pune întrebarea ce sanse de reusita vor avea programe ca România Start Up Plus sau Diaspora Start Up, care vor deveni operationale în 2017.
Multi spera ca aceste programe vor avea mai mult succes deoarece sumele nerambursabile oferite vor ajunge la 40.000 euro, dar cercetarile realizate de organizatii care au depus proiecte pentru a deveni administratori ai schemelor de minimis par sa confirme rezultatele dezastruoase înregistrate în 2016 cu programul SRL-D.

Este clar ca politica de promovare a antreprenoriatului trebuie regândita si lasata în mâinile unor oameni cu experienta si “cu picioarele pe pamânt”.